Înfrățirea la Grâu
Luarea deciziilor la nivel de fermă a devenit din ce în ce mai dificilă în ultimii ani din cauza condițiilor climatice în continuă schimbare precum și a volatilității prețului producțiilor obținute. În acest context, fermierii se confruntă cu noi provocări fiind nevoiți să ia cele mai bune decizii în materie de tehnologie pentru a putea fi competitivi.
Grâul se cultivă pe suprafețe foarte mari la nivel mondial, fiind printre primele specii luate în cultură de om. Acest lucru se datorează, pe de o parte, plasticității ecologice ridicate, putându-se cultiva în condiții foarte variate de climă și relief, iar pe de altă parte, calităților nutritive a boabelor utilizate cu precădere în hrana oamenilor sau a animalelor.
În România sunt cultivate anual în jur de 2 milioane hectare cu grâu, obținându-se o producție medie de 3500-4000 kg/ha conform datelor Institutului Național de Statistică. Pe parcursul perioadei de vegetație a acestei plante, se disting două etape și anume una vegetativă, ce se întinde de la răsărire și până la începutul alungirii tulpinii și o a doua etapă generativă cuprinsă între alungirea tulpinii până la recoltare. Pentru a putea trece de la stadiul vegetativ la cel generativ plantele de grâu, trebuie să parcurgă procesul de vernalizare. Pe parcursul etapei vegetative se disting mai multe stadii, cel mai important fiind înfrățirea.
Ce este infrățirea?
Înfrățirea este un fenomen cu determinism genetic, influențat de condițiile de mediu și agrotehnica aplicată, cu implicații directe asupra randamentului final al plantei. După formarea celei de-a treia frunze, la un interval de 12-15 zile de la răsărire, plantele de grâu aparent stagnează din creștere, pregătindu-se pentru această nouă etapă. Ramificarea tulpinii, cum mai este denumit acest proces, are loc de la nivelul nodului de înfrățire situat la o adâncime de 2 cm în sol. Practic deși pare că toți frații pornesc din același loc, în realitate ei se dezvoltă din noduri diferite situate unul foarte aprope de celălalt.
Treptat, odată cu formarea fraților începe și dezvoltarea rădăcinilor nodale care vor aproviziona planta cu apă și săruri minerale până la recoltare. Numărul fraților fertili se găsește în legătură directă cu numărul de rădăcini nodale formate astfel: pentru susținerea fiecărui frate fertil sunt necesare 6 rădăcini nodale.
Fig. 1 Corelația între numărul de rădăcini nodale
și numărul de frați fertili la grâu.
La intrarea în iarnă o plantă trebuie să aibă 2-3 frați formați și 3-5 frunze
Grâul are o capacitate foarte bună de înfrățire. Numărul fraților formați este în legătură directă cu capacitatea genetică de înfrățire a acelui soi, fiind influențat de adâncimea de semănat, spațiul de nutriție al plantei cât și de existența unui raport echilibrat de elemente nutritive în soluția solului, in special azot și fosfor. Prezența hormonilor de creștere, în special a celor din categoria auxinelor sau citokininelor au o influență favorabilă asupra proceului de înfrățire atunci când se găsesc în cantități și rapoarte bine echilibrate.
La intrarea în iarnă o plantă trebuie să aibă 2-3 frați formați și 3-5 frunze. Pentru realizarea acestui lucru sunt necesare mai multe condiții cum ar fi:
- pregătirea corectă a patului germinativ;
- semănatul culturii să se realizeze într-un interval optim de timp în funcție de fiecare regiune a țării cu sămânță de calitate, provenită din recolta aceluiași an din categorii biologice superioare;
- asigurarea unei densități corespunzătoare în funcție de cultivarul ales precum și de agrotehnica aplicată;
- asigurarea unor cantități de nutrienți ușor solubili mai ales a celor ce au o influență directă asupra dezvoltării sistemului radicular ( fosfor, calciu, zinc, mangan dar și sulf, azot și bor);
După încheierea lucrării de semănat nu mai putem interveni asupra elementelor ce țin de agrotehnica aplicată (lucrări ale solului, norme de semănat, adâncimi de semănat, soiul folosit, etc.).
Biostimulatorului FERTIACTYL TRIUM
Fig. 2 Analiza asimilării nutrienților la 30 de zile
după aplicare la grâu
Totodată au acțiune benefică asupra solului prin stimularea formării agregatelor structurale, îmbunătățind astfel regimul aero-hidric.
Zeatina, fitohormon din grupa citokininelor, are acțiune asupra sistemului radicular, stimulând dezvoltarea perișorilor absorbanți, crescând astfel volumul de sol explorat de o plantă și implicit cantitatea de apă și săruri minerale ce poate fi absorbită.
Glicin-betaina crește toleranța plantelor la factorii de stres (termic, hidric, chimic), contribuind astfel la reducerea perioadelor în care planta nu acumulează materie uscată.
Fig. 3 Analiza cantității de M.U. la grâu
la 45 zile după aplicare
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură din Franța (I.N.R.A.), media sporurilor de producție obținute în procesul de omologare este de aproximativ 580 kg/ha, cantitate ce asigură în condiții normale cel puțin dublarea investiției inițiale.
Articol semnat de Daniel Raicu, Product Manager
Timac Agro România
CULTIVĂM VIITORUL!
Fii cu un pas înainte cu Timac
Agro! Cultivă viitorul! Soluții performante adaptate fiecărei culturi.
Contactați cu încredere specialiștii
Timac Agro România. Dispunem
de toate instrumentele necesare
pentru a vă sprijini în teren și a vă
oferi soluțiile cele mai potrivite în
vederea creșterii profitabilității
fermei dumneavoastră!